Forbidden 13, azi 13, pe Leather and Lace 13

O dată ajunsă în fața camerei scotoci după cheie icnind când trebui să o scoată din adâncul buzunarului.

Ușa se deschise silențios, dar Sabrina păși stângace în ceea ce avea să fie camera ei pentru următoarea săptămană.
Când fetele îi propuseseră vacanța i se păruse o idee minunată, credea că o dată plecată din locul acela plin de amintiri otrăvitoare viața ei va deveni brusc mai bună, că totul se va termina cu adevărat și că va putea spera în sfârșit la curcubeie.

Un pat uriaș cu baldachin Shabby Style, covoare suspect de pufoase(oare fuseseră animale rănite pentru acest confort meschin?),două fotolii frumos brodate ce îi aminteau Sabrinei de casa bunicii din Florida, doamne...cât de dor îi era de bunica ei.
Doamna Rozalia fusese mereu o femeie calculată și extrem de agreabilă, avea atâtea calități încât părea perfectă, tot ce era făcut de mâinile ei era menit să îți aducă zâmbetul pe buze, chiar și acum, aici, Sabrina își amintea cum obișnuia draga ei bunică,  să îi facă deliciosul  compot de mere de fiecare dată când se simțea rău, se lovea sau când lipsa părinților devenea insuportabilă.

Trase aer în piept și parcă aroma de mere cu zahăr îi gâdilă nasul, avea din nou șase ani, iar lumea îi părea infinită. Privea cerul plin de pescăruși care se roteau în cercuri și se întreba cum de nu amețesc...

-Domnișoară? Vă simțiţi bine?

O femeie mică de statură își făcu loc pe langă ea lasăndu-i pe pat două prosoape de pluș.

-Da, mulțumesc.

Femeia ieși din cameră cu o expresie sceptică pe chip.

Între timp Sabrina se descălță, își schimbă hainele într-unele mai comode și se aruncă în patul uriaș privind tavanul. Forme în relief acopereau toată suprafața acestuia, trandafiri și elemente pe care ea nu le putea denumi, atât de reușite încât părea că le atinge cu privirea, păreau palpabile...și în curând adormi.

*

-O să fie gr....
-Mh...repede.

Sabrina se trezi brusc și se îndreptă automat spre ușă.

Katy și Jodes erau pe hol anunțând-o că în 10 minute se vor întâlni în fața pensiunii pentru a merge la plajă.

Era ora 7:00 am. Sabrinei nu îi venea să creadă. Nici măcar un vis cu Thayer, defapt, nici măcar un vis! Liniște totală, în sfârșit se odihnise și asta se vedea pe tot chipul ei radios, gata cu cearcănele inestetice și ochii roșii, privindu-se în oglindă redescoperii fata frumoasă care, surprinzător, încă era acolo și o privea curioasă. Oare cum putuse să sufere atâta timp?În definitiv nici nu îl cunoscuse prea bine pe Andrew...deși gândul că ea îi adusese finalul încă refuza să dispară.

Un duș rapid fu mai mult ca bine-venit, apoi, fredonând un cântec vechi își luă costumul de baie și o rochie peste el, apoi geanta de plajă și o porni pe scări spre ieșirea din hotel.

-Haide, Sabrina! Ce ai păzit atât? spuse Jodes zâmbind.

-Două armate de samurai, nici nu vreți să știţi!chicoti Sabrina.

-Oooo...asta... a fost cumva o glumă?se minună Katy, atenție toată lumea, vechea Sab s-a întors printre noi! și o luă în brațe, în scurt timp alăturâdu-i-se și Jodes.

-Hai să nu ne mai prostim și să mergem la plajă, doar pentru asta am venit, nu?spuse Sabrina râzând.

Pentru că plaja era nesperat de aproape cele trei deciseră să meargă pe jos și nici un regret nu își avu locul pentru că peisajul era parcă desprins din  rai: mii de flori și fluturi, păsări pe care Sabrina le văzuse doar în documentarele de pe Discovery în pauzele de pe Fashion TV, pentru că, trebuie recunoscut faptul că ar fi lăsat oricând orice activitate intelectuală pentru ceva noutăți din modă.

Peisajul o făcu să se lase purtată...condusă pe alei pietruite și poteci frumos ornamentate, lux în adevăratul sens al cuvântului. Și-ar fi dorit să nu trebuiască să se întoarcă în oraș, dar alungă în neant acest gând trist și se alătură zgomotoaselor sale prietene.
*

Cu puțin regret pentru telefonul pe care și-l uitase acasă, Sabrina își făcu curaj și rămase în costumul de baie admirând oceanul Atlantic în toată splendoarea sa.

Cârduri de pescăruși umpleau vâzduhul coborând din când în când să apuce lacomi peștii ce comiteau imprudența de a se ridica spre suprafață, dar cine i-ar fi condamnat când soarele era așa îmbietor încât ai fi vrut să rămăi acolo pentru totdeauna, ți-ai fi dorit să fii o pasăre ușoară și să zbori, să zbori înspre soare până când aripile ți-ar fi luat foc și te-ai fi făcut cenușă, apoi să renești ca o pasăre Phoenix și să o iei de la capăt.

Rămase așa preț de o oră după care, adrenalina le cuprinse concomitent pe ea, Katy și Jodes.

După o bună bătaie cu apă și un bronz mai ceva ca la saloanele de prestigiu din NY, cele trei fete nu își putură refuza plăcerea de a face inspecția magazinelor, deși puține la număr față de abundența de pe 5th Ave.

Având mâinile pline cu sacoșe de cumpărături și zâmbete orbitoare, New York-ezele se îndreptară spre o binemeritată pauză la  hotelul lor, până și Sabrina uitase de tot și toate și parcă toată suferința îi fusese ștearsă cu un burete moale și frumos mirositor, de parcă atunci când voia să privească înspre trecut  o ceața azurie învăluia totul, ca o cortină trasă la finalul spectacolului.

-Ai văzut cum se uita tipa de la magazin când i-am spus că pantofii din vitrină sunt din colecția trecută?

-Jodes, ai fost rea, să știi! Spuse Katy.

-Eh, nu mă duce nimeni de nas, să știi!

-Cu excepția tipului de la Starbucks?râse Sabrina.

-Te rog, avea niște ochi...mama-mia!râse și Katy.
*

Intrară în micuțul, dar surprinzătorul hotel și  se îndreptară cu greutate spre doamna drăguță de la recepție pentru a-și revendica prețioasele camere.

-A, domnișoară Sabrina?spuse femeia zâmbitoare. Aveți un bilet.

-Serios?Pentru mine...dar nu știe nimeni că sunt aici în afară de familie.

Doamna îi înmână un plic mov cu irizații aurii și albastre, iar Sab îl puse în geantă, orice ar fi fost putea aștepta până în cameră.

Urcă alene scările și nici nu își dădu seama când deschise ușa, lăsă bagajele și se trânti în pat simțindu-și trupul ca o stâncă, adormi.

*

Când se trezi era deja ora șase seara,  își luă o rochie comodă și coborî cu plicul gingaș în curtea din spate a hotelului. Găsi o bancă așezată la umbra unui palmier bogat și frumos mirositor și se așeză.

Deschise cu grijă plicul ce amenința să se fărâme în mâinile delicate ale Sabrinei. În interior era o bucată de carton albă pe care scria cu litere aurii:

 

Tu ești cheia.

-A